Mai nou, acum se vorbeste de AUTOPLAGIAT, un conceot nou, identificat de toate programele antiplagiat, Este vorba de situatia in care un autor a scris ceva si cand vrea sa scrie altceva si este in criza de idei, procedeaza la a copia din materialul precedent si mai pune si el ceva acolo, obtinand paginile la numar necesare a fi publicate sau acceptate la o conferinta.
Daca plagiatul inseamna sa furi de la altul, adica sa copiezi din lucrarile altora, fara a-i cita, zicand ca este al aluia care copiaza, adica fura, autoplagiatul este o forma moderna a ceea ce romanul zice sa-ti furi singur caciula.
Fiecare crede ca daca a facut si el un oarece in domeniul sau chiar trebuie sa foloseasca prin copy-paste acel ceva si sa-l plimbe ca pe sfintele maste, zicand ca-i apartine. In realitate nu este asa. Daca cineva a scris un articol original, acel articol devine un obiect, o valoare si autorul este proprietarul acelui articol. Conditia este noutatea. Altfel nimeni nu pubila ceva despre lucruri vechi, cunoscute de toata lumea. Daca acel autor are proasta inspiratie de a incepe sa faca un articol folosind copy-paste din articolul precedent acel ceva nu mai este nou pentru ca are lucruri cunoscute deja. Daca se intampla ca o editura sa publice cel de-al doilea material copy-paste si daca nu se descopera procesul de copy-paste, cel care l-a realizat a AUTOPLAGIAT si se va bucura ca a furat dar n-a fost prins. Asta e! Se mai intampla...
Produsele actuale de descoperit PLAGIATUL descopera si AUTOPLAGIATUL. Asa ca daca cineva a publicat un articol si are proasta inspiratie de a-l include sub forma de capitol intr-o teza de doctorat sau intr-o carte, va fi inverzit de catre ptodusul software care analizeaza plagiatul daca teza de doctorat sau cartea este supusa analizei. Acum lumea sufla si in iaurt daca s-a fript cu ciorba fierbinte... Povestea cu e materialul facut de mine, am voie sa-l refolosesc, a cazut acum de cand AUTOPLAGIATUL este tot o infractiune in plan moral, intelectual si mai ales penal, in ideea ca un personaj care face asaceva isi da cu stangu-n dreptu.
Lumea face confuzii grave:
- Grigorescu a tot pictat ciobanasi dar niciun ciobanas nu este identic cu un altul; in pictura a face un alt ciobanas inseamna oricum cu mult mai mult decat un nenorocit de copy-paste; inseamna sa iei panza, sa iei vopsele, pensule, tabloul de copiat si sa pui foarte mult talent pentru a face un ciobanas sa semene mai intai cu o fiinta umana si mai apoi sa se numeasca ciobanas a la Grigorescu
- sa nu mai vorbim de versul eminescian; toata lumea il recunoaste si toti cei care au incercat sa-l reproduca s-au numit epigoni; marele Eminescu nu are doua poezii care sa fie ceva asemanator de la una la alta; el a avut nenumarate variante pentru o poezie si numai analistii literari care au lucrat pe manunscrise au dat la iveala aceste versiuni, recunoscand ca forma data la tipar este cea perfecta
- Luchian a pictat flori dar daca privim tablourile lui Luchian, fiecare tablou reprezinta alte flori, alte compozitii, incat fiecaretablou este altceva, este original prin tot ce contine el; tablourile cu anemone, cu flori de liliac, cu trandafiri sdunt fiecare in felul lori originale, desi toate contin flori
- proza lui Marin Preda este inconfundabila; se vorbeste de un stil, de un mod de a construi fraza, de a folosi verbul; daca citeste cineca o carte de Marin Preda fara sa aiba copertiler si fara sa cunoasca titlul, evident isi va da seama ca acolo este vorba de un text al acestuia
- Lucian Bute este original de la un meci la altul desi el are numai doua manusi in care se afla doi pumni; el face de fiecare data altceva desi se termina fie la puncte fie prin KO; daca el du doua brate are tot ce trebuie pentru a nu se autoplagia, atunci cum se face ca savantii cu cele 60.000 de cuvinte si cu vreo 20 de operatori nu sunt in stare sa asigure originalitatea, ramane un mister; este totul o problema de chemare; nici Bute nu sunt cu miile, atunci doctori in science de ce-ar fi puhoaie...
- Maria Callas este o cantareata al carui timbru este recunoscut fara nicio problema; mai mult, cantareata, este de fiacare data alta in fiecare rol, iar cei care au vazut-o pe scena spuneau ca de la o reprezentatie la alta, ea aducea de fiecare data ceva nou.
Daca a face automobile inseamna a lua materia prima, a derula procese de productie complexe, a folosi mincitori, utilaje, energie, a respecta reguli, deci a depune un mare efort, autoplagiatul are costuri zero. Exista fisierul cu articolul scris, se face copy paste si, gata! A rezultat un alt articol...

Acum vreo zece ani un ins care dorea sa treaca de la conferentiar la profesor a luat doua carti ale lui, le-a schimbat numai copertile si nici macar copy-paste n-a mai facut si numai ca s-a laudat, beat fiind, unor indivizi a facut sa se vada potlogaria...

Un scriitoras a publicat un volumoi cu pasaje dintr-un prozator Paustovsky numit si s-a zis atunci ca romanul din colaje opera de arta se cheama, numai ca furt se numeste daca nu este anuntat a preluarea si mai ales daca lipseste acordul autorului sau a celor care gestioneaza drepturile aluia de autor.

Chiar daca se zice ori la inceput ori la sfarsit ca este in resposabilitatea cititorului tot ceea ce autorul a facut ca porcarioara, tot autorul este cel in care se sparg in cap toate oalele ce miroase urat de nespalate ce sunt.

Nota Bene
Cand faceti teze de doctorat:
- nu faceti copy-paste din referatele intermediare
- nu faceti copy-paste din articolele voastre
- recreati tot ceea ce ati facut, ca teza sa nu includa rezultate ce sunt considerate autoplagiat
- fiti de fiecare data altii, mai buni, mai deosebiti mai fresh.

Dar exagerarile nu sunt bune. Nu trebuie intr-un articol mers pana la ridicol. Trebuie ca in 1/10 din articol sa se prezinte ceea ce au facut altii. Inca pe 1/10 trebuie zis ce a facut autorul articolului. In rest, articolul trebuie sa contina rezultate noi. Daca vor fi citari se vor face pentru a arata prin antiteza cat de marete sunt rezultatele originale publicate.

Imi aduc aminte de niste cantareti stupizi de pe ETNO.tv care se laudau ca au facut si muzica si versurile la un «cantec» popular pe care, iata, il si interpreteaza, vai mama lor! Asa ca un autor de articol nu va scrie nici la comanda, nici sub presiune, nici.

Caci spre sfarsala ori totul de gand fi-va de isprava ori nascocirea duce-va spre prostesti valmaseli de negasitu de-a trasul piste totu intru lumea ce este, Si atunce zice-vi-sa ca dregatoria doftori scoate de-a valmasia pe ce nu s-a gasitu-sa in slove ce se afla dar ce noui i se va zice marile prosti iaste de nici impielitatu nu va sti a le descurca intru rasul la toti dracii care exista si care lancezesc la smoala infierbintita caci lipsitu-s-au de musterii intru fierbere fara clocot, inspre mocneala. Si veni-va ziua cand fara ostoiala ridica-se-vor spre slava toti cei care nu dziciau prostii gogonate de negasit, caci adevarul reredatu nu iaste mai grav ca o porcareala inzecita pe postu de dzicere cu minte spre gunoire. (Postdoslovie din Cronica lu´ivan numai catre doctoranzii sai)

In opinia mea umila si vulgara am crezut ca:
- doctorandul este un tanar, foarte tanar care lucreaza contra cronometru
- el elkaboreaza referate care premerg tezei
- el scrie articole care trateaza probleme din teza
- tot ce face este al lui si este orientat spre a face teza
- toate materialele converg catre teza
- el elaboreaza toate astea spre a se verifica
- incepe sa fie luat in considerare in lumea specialistilor
- toate se duc spre teza, fara a fi considerate autoplagiat.
Ziceam si eu in sinea mea cea interioara. Dar pentru ca produsele software au limitele lor si nu tin seama de nimic, clar ca acesti tineri cercetatori sunt niste victime. Ei fac referate, ei fac articole, ei scriu o teza. Si toate trebuie sa fie ortogonale. Atunci de ce face referate? De ce face articole?
In lumea stiintifica finlandeza, care oricum este mult mai spalata decat asta de pe Dambovita (NOKIA e de acolo, nu?) o teza de doctorat are vreo 40-50 pagini la care se adauga 2-3 articole ale autorului tezei incluse in teza, articole publicate in revite tari.
Eu zic sa se fixeze odata pentru totdeauna regulile. Cine le fixeaza sale si indeplineasca, altfel e imoral, sa se deau un ragaz, apoi sa se faca numai si numai teze dupa acele reguli, iar cel ce solicita modificarea regulilor, sa fie ars pe rug ca Ioana d´Arc, saracuta de ea pentru vrajitorie!
Dar ce mai conteaza opinia unui batran ramolit in raport cu ceea ce gandesc tinerii cei hazosi si zgobii. Sunt tare curios sa vad cum se va iesi din acest cerc viciat, nu vicios.

• Revenire